Spiritualitate

Cum îți influențează credințele alegerile pe care le faci

de

alegerile

Magda a venit la ședințe individuale pentru că de mai mulți ani își tot propune un obiectiv și nu reușește să îl atingă. Obiectivul ei este să își achite datoriile și să economisească bani pentru a-și plăti avansul la casa pe care și-o dorește. În ultimii ani a sperat din tot sufletul ei că anul respectiv va fi acela în care va putea să-și achite toate datoriile și să înceapă să economisească pentru casă.

Dar, în fiecare an Magda rămânea în aceeași situație financiară ca și în anul precedent. Găsea întotdeauna câte o scuză ca să nu își plătească datoriile. De fapt ea nu își făcuse nici un plan concret pentru a-și îndeplini acest obiectiv. Am început să analizăm cum își cheltuia banii pe care îi încasa lunar pentru a vedea unde mai poate reduce câte ceva. Mi-a mărturisit că nu își ținea niciodată o evidență a cheltuielilor.

– Nu îmi place să fac acest lucru, a început ea să povestească. Îmi amintește de anii copilăriei în care ai mei făceau întotdeauna liste și listuțe cu tot ceea ce cheltuiau. 

Când îmi doream ceva, îmi spuneau că luna aceasta nu se poate. Sau și mai rău, făceau tot posibilul să mă convingă că nu îmi era neapărat necesar ceea ce îmi doream. De cele mai multe ori, mă închideam în camera mea și plângeam. În acele momente îi uram. Și de fiecare dată îmi spuneam: „Lasă că mă fac eu mare. O să am banii mei și o să fac ce vreau cu ei.”

Citește tot articolul

Viața este o oglindă și pentru rege și pentru cerșetor

de

Am întâlnit într-una din cărțile lui Joseph Murphy citatul de mai jos și m-a inspirat să îl împărtășesc cu tine.

viata este o oglinda

 

„Viața este o oglindă și pentru rege și pentru cerșetor,

reflectând fidel ceea ce depozităm în minte.”

 

De cele mai multe ori, prinși în vâltoarea vieții de zi cu zi, nu suntem prezenți și nu conștientizăm dialogul interior din mintea noastră. Și acest dialog interior prinde puteri pe zi ce trece. Dacă dialogul este constructiv, adică de genul: 

„în fiecare zi mă simt din ce în ce mai bine”, 

„am succes în tot ceea ce întreprind”, 

„am încredere în mine și în intuiția mea”,

se întâmplă lucruri minunate pentru că atragi către tine acele evenimente care să îți susțină convingerile. Situația se schimbă dacă în subconștientul tău se derulează expresii de genul: 

„nimeni nu mă înțelege”, 

„nu sunt bun de nimic”,

pentru că situațiile cu care te vei întâlni nu o să îți placă. Poate chiar o să te facă să suferi și astfel vei conștientiza că totul se întâmplă datorită gândurilor tale predominante. Poți învăța lecțiile de viață prin cunoaștere sau prin suferință. Alegerea îți aparține de fiecare dată.

Citește tot articolul

Aș face orice să îi aduc înapoi…

de

as face orice

Cosmina are 20 de ani. A trecut un an de când părinții ei au părăsit această lume într-un accident tragic.

Nu și-a revenit încă, nu poate să accepte situația și mai ales nu se poate ierta pe ea pentru felul în care s-a comportat cu ei în ultimii ani. Imediat ce începe să povestească o bufnește plânsul și repetă:

– Aș face orice să îi aduc înapoi…să le spun cât de mult îi iubesc și să trăim frumos ca o familie.

Citește tot articolul

Nu pot să mă relaxez

de

nu pot sa ma relaxez

Acestea au fost primele cuvinte pe care mi le-a spus Miruna după ce s-a prezentat. Apoi a început să îmi povestească tot ce a făcut până acum ca să se poată relaxa. Am intuit, încă de la început, că la un moment dat își crease o convingere limitativă referitoare la relaxare. De aceea am îndemnat-o să îmi povestească despre copilăria ei. 

– Părinții mei  erau la servici de dimineață până seară. Până am mai crescut a stat bunica cu mine. Când am început să merg la școală,  bunica s-a dus să aibă grijă de un verișor care abia se născuse. Mama mi-a spus că sunt destul de mare să mă descurc și cu școala și cu responsabilitățile de acasă.

Citește tot articolul

Oriunde ai pleca, tot pe tine te întâlnești

de

intalnesti

Poate ai auzit expresia „oriunde ai pleca tot pe tine te întâlnești” și poate ai și experimentat-o. De multe ori ne dorim să schimbăm partenerul, colegii de muncă, situațiile de viață, pentru a rezolva anumite probleme. Ceea ce pot să îți spun este că până nu rezolvi acele conflicte interioare care te conduc la astfel de situații, lecțiile de viață se vor repeta și vei atrage în continuare oameni și situații care să oglindească ceea ce nu ai rezolvat.

Este și cazul Luminiței. A venit la ședințe individuale pentru că își dorea să schimbe locul de muncă. În percepția ei, nu era înțeleasă de nimeni din colectiv și toți colegii își rezolvau superficial sarcinile de lucru. Avea o atitudine critică și spera că schimbându-și locul de muncă, problemele ei vor dispărea.

Citește tot articolul

Fetița, îngerii și visele

de

Are 6 ani și este ca o păpușă vie. Bucle blonde care se revarsă pe umeri, ochi albaștri ca cerul și un zâmbet fermecător. Mama ei a adus-o la o ședință de terapie pentru că în ultima lună se trezea aproape în fiecare noapte plângând. Cu greu reușea cineva din familie să o liniștească și să adoarmă din nou. Au tot întrebat-o ce se întâmplă cu ea, dacă visează ceva urat, însă fetița refuza să vorbească. În timp ce mama ei îmi povestea despre ce e vorba, ochii fetiței se umpleau de lacrimi. Oare ce se întâmpla în micuțul căpșor?

M-am prezentat și așa am aflat că ea se numește Carmina. Era foarte mândră de numele ei pentru că nu mai cunoscuse până acum nici o fetiță care să se numească așa. Mi-a mărturisit că bunica îi alesese numele și imediat a început să plângă. Mama Carminei mi-a explicat că bunica murise acum doi ani și fetița suferise mult. Ca să o liniștească i-au povestit că bunica a plecat în vizită la îngerași și că îi este bine.  A depășit momentul, însă în subconștientul ei a rămas un semn de întrebare: cum o fi în țara îngerașilor? Și de fiecare dată când își spunea rugăciunea le cerea îngerașilor să o trimită înapoi pe bunica ca să îi poată povesti despre acea lume minunată. Părinții nu au luat-o în seamă și Carmina a început să nu le mai povestească.  În timp ce vorbeam cu mama, fetița mă întreabă:

ingerii

– Tu mă crezi că îngerașii vorbesc cu mine? Că mama nu mă crede…

– Da, Carmina, te cred. Poți să îmi povestești ceva? Tare mult mi-ar plăcea să aflu câte ceva de la tine.

– Tu mami să taci, i-a spus ea cu un ton destul de autoritar.

Citește tot articolul

Universul îți răspunde la momentul potrivit

de

Acum câteva luni, m-a sunat o prietenă să îmi povestească că nu știe ce să mai facă. Avea o durere de masele care nu o lasă și stomatologul care i-a făcut lucrarea nu era de găsit. Prietena mea s-a confruntat acum câțiva ani cu o problema mai puțin întâlnită și un singur stomatolog s-a încumetat să îi facă o lucrare pentru a nu ajunge la proteză dentară. Făcuse multe tratamente de întărire a rădăcinilor dinților aproape jumătate de an și în final a ajuns să aibă un zâmbet excelent. De aceea era important pentru ea să o vadă același medic.

telefonul potrivitAm ascultat-o cu atenție și i-am propus să facem o manifestare în unde theta ca tot ce este spre binele ei suprem să se împlinească în cel mai bun mod posibil și în deplină sincronicitate divină. A acceptat și am făcut ședința de manifestare. 

Citește tot articolul

Zăpada, câinele și amintirile

de

Ne întâlnisem în mai multe ședințe, am rezolvat multe probleme și totuși mai era ceva care nu ieșea încă la suprafață. Abordasem subiectul părinți și Ana refuza să creadă că și-ar fi putut crea resentimente față de ei. Mereu îmi povestea că a avut o copilărie fericită, că părinții o alintau și ii făceau toate mofturile. Până la ședința de azi. Se pare că zăpada care tocmai s-a așternut i-a reamintit o întâmplare mai puțin plăcută pentru ea. Amintirile ies la suprafață când suntem pregătiți să rezolvăm emoțiile pe care le-am dat uitării.

zapada si amintirile– Am ieșit cu fica mea să facă un om de zăpadă în fața blocului, și-a început Ana povestea. Erau mai mulți copii din bloc și îi priveam cum se bucurau de fiecare bulgare de zăpadă pe care îl adăugau la omulețul de zăpadă ce prinsese contur. Râdeau, țipau și transmiteau în jur o energie fantastică.

Deodată pe lângă ei a apărut un cățeluș portocaliu care lătra și se bucura și el de atmosfera de iarnă. Am simțit deodată că mi se face rău, nu mai puteam respira și simțeam o frică pe care nu o puteam explica. În mintea mea au început să apară tot felul de întrebări și am făcut tot posibilul să le alung și să mă bucur de clipele magice. Seara, înainte de culcare, mi-am amintit o întâmplare din copilăria mea.

Citește tot articolul

+ Mai multe articole
Copyright 2013-2024 Armonie în Suflet cu Marcela Mantz © Toate drepturile rezervate.