Indiferență, curiozitate sau indiscreție?

Despre Curiozitate 

pot spune că stă la baza evoluţiei noastre, indiferent de domeniu. Dacă oamenii nu ar fi fost curioși, am fi fost privați de multe descoperiri în domeniul medicinii, aviaticii, fizicii, etc.
 
Curiozitatea apare în creier și funcția ei specifică este aceea de a ne îndemna să explorăm, să descoperim și să evoluăm
Fără curiozitate:

nu am reuși să ne menținem focusul,

* am evita riscurile,

* am lăsa baltă demersurile dificile,

* ne-am compromite dezvoltarea intelectuală,

* n-am reuși să dobândim competențe și abilități,

* ne-am limita abilitatea de a relaționa, ceea ce conduce la stagnare.

Curiozitatea te motivează să ieși din zona de confort, de rutină. Curiozitatea te ajută să extragi și asimilezi lecții de viață. Țelul suprem al curiozității este să îți sporești cunoștințele, deprinderile și competențele existente astfel încât să te înțelegi mai bine pe tine și pe ceilalți. Curiozitatea îți influențează identitatea și povestea propriei vieți. Cel mai bun mod de a înțelege curiozitatea este prin a fi martor la manifestarea ei.

Curiozitatea presupune flexibilitate și interes, acceptarea incertitudinii și a eventualelor nereușite. Având această atitudine deschisă, experiențele pozitive din viața ta vor fi mai intense și mai durabile, iar deciziile vor fi în acord cu valorile și nevoile tale cele mai intime.

scala curiozitate - armonie in suflet

În același timp, prea multă sau prea puțină curiozitate „strică” pentru că e semn de indiscreție, dizolvă misterul, naște griji inutile sau te determină să fii indiferent, nepăsător. Mai popular spus, ori „îți bagi nasul unde nu îți fierbe oala”, ori „te doare- n cot”. De fapt indiferența și indiscreția reprezintă extremele cu minus și plus ale curiozității.