Trăim vremuri în care fără să conștientizăm trăim viața, mult prea des, în „regim de urgență”. Viața trăită în acest fel seamănă cu condusul unei mașini în viteza întâi ținând, simultan, piciorul pe accelerație. Astfel „conduci prin viață” fără vreun răgaz in care să te gândești să schimbi viteza și astfel uzezi mașina.
Dacă trăiești mult timp în acest „regim de urgență”:
- inima este afectată determinând apariția aritmiei sau a tensiunii arteriale ridicate,
- digestia se face cu greutate
- și sistemul imunitar slăbește.
Aceste consecințe au la bază un sistem nervos dezechilibrat care consideră lumea din jur ca fiind unica realitate. Atenția și conștiența se concentrează, în primul rând, pe tot ce alcătuiește mediul extern.
Ești în „regim de urgență” când:
- te concentrezi exagerat asupra propriilor probleme
- te agăți de obiectele pe care le posezi prin frica de a nu le pierde
- îți critici propriul aspect fizic
- îți critici cunoscuții
- ești mereu pe fugă
Toate aceste stări nu îți mai lasă decât puțînă energie de procesare pentru a rămâne atentă la ce se întâmplă în interiorul tău. Când te cramponezi de lumea din jur, îți este greu să te concentrezi pe realitatea ta internă, pe sufletul tău.
