Corpul nostru ne transmite o multitudine de mesaje, doar că puțini dintre noi știm să le descifrăm.
Când nu dăm importanță stărilor noastre mai puțin plăcute generate de “sentimente îngropate de vii”, corpul ne atenționează prin dureri. Dacă continuăm să “băgăm sub preș” ceea ce simțim, atenționarea se amplifică prin îmbolnăvire.
În opinia lui Jacques Salomé, autorul cărții Dacă m-aș asculta, m-aș înțelege, “când nu putem spune prin cuvinte, strigăm prin dureri”.
De fapt durerea ne ajută să conștientizăm:
- conflicte interpersonale și intrapersonale;
- situații nerezolvate, care sunt răni deschise în adâncul corpului;
- despărțiri, pierderi, care nu au fost ușurate de un doliu.
Unele dintre cele mai frecvente somatizări sunt durerile de spate, de umeri, de brațe sau de gât. Mulți le punem pe seama oboselii și credem că o să treacă.
Dar nu e chiar așa! S-ar putea să nu treacă și, mai grav, se pot intensifica și să vină la pachet cu alte probleme pe care nu le mai putem controla.
Cert este că:
- sentimentele generate în copilărie rămân permanent în subconştient şi pot fi responsabile pentru simptomele psihologice şi fizice de-a lungul vieţii.
- emoţiile puternice, dureroase, jenante şi ameninţătoare, cum ar fi mânia, durerea şi ruşinea, sunt refulate în subconştient.
- emoţiile reprimate se luptă constant să vină în conştient adică, să scape din subconştient pentru a fi vindecate.
Scopul durerilor și bolilor este de a ne atenționa și avertiza că avem de lucru la relația pe care o avem cu propria persoană.
De multe ori devenim frustraţi şi supăraţi pentru că unele nevoi nu sunt satisfăcute adecvat. Aceste nevoi esenţiale sunt:
1.Nevoia de a fi perfect (de a excela, realiza, reuşi; aşteptări şi standarde înalte; autocritic şi foarte sensibil la critică).
2.Nevoia de a fi plăcut de ceilalţi (de a fi aprobat, iubit, admirat, respectat; compulsie de a mulţumi pe alţii, de a fi „un băiat bun” sau de a fi mama sau tatăl tuturor).
3.Nevoia de a fi îngrijit (o dorinţă care nu dispare niciodată din inconştient, indiferent cât de vârstnici sau independenţi suntem).
4.Nevoia de a fi consolat (căutăm recompense prin intermediul mâncării, băuturii, fumatului, sexului, distracţiei, jocului).
5.Nevoia de a fi invincibil din punct de vedere fizic (puternic, nerestricţionat, sexy).
6.Nevoia de a fi nemuritor (suntem înfuriaţi în mod inconştient de inevitabilul morţii).
Această ultimă categorie este câteodată una dintre cele mai subtile. Totuşi, ea este adesea responsabilă pentru începutul durerilor la bărbaţi şi la femei aflaţi la vârsta de cincizeci, şaizeci, şaptezeci de ani. Îmbătrânirea poate provoca furie, chiar dacă nu realizăm intensitatea sentimentelor interioare legate de acest subiect.
Când apar anumite dureri, cei mai mulți oameni în loc să se focuseze să descopere mesajul transmis de corp, se întreabă „De ce a început durerea acum?”
Răspunsul e simplu, și anume pentru că sentimentele reprimate au atins un nivel critic și corpul tău nu mai poate funcționa normal în aceste condiții.
Durerea nu se va opri până nu îi acorzi atenția necesară să afli mesajul pe care ți-l transmite.
Poți să iei ceva pilule din farmacie, și să scapi pe moment de ea. Doar că în scurt timp va apărea sub altă formă… poate, poate, o vei băga în seamă cu adevărat.
Cum ar fi să-ți iei timp cu tine și să faci o lista cu toate presiunile din viaţa ta, de vreme ce toate acestea contribuie la starea ta?
Pot fi presiuni autoimpuse, tipice perfecţionistului conştiincios sau celui „obsedat de bine”.
Pot fi presiuni ale vieţii de zi cu zi, atât în plan personal cât și profesional.
Pot fi presiuni pe care le-ai resimțit în copilărie în urma interacțiunii cu părinții, frații sau surorile tale, învățătorii și profesorii.
Scrie- le cu pixul sau creionul pe hârtie astfel încât să te eliberezi de energia lor distructivă. Scrie fără să recitești, fără să corectezi greșelile gramaticale. Doar scrie.
Când termini de scris, rupe hârtiile în bucățele mici și dacă ai posibilitatea arde- le. Astfel impactul eliberării va fi mult mai puternic.
Poate te întrebi dacă nu cumva se va înrăutăți situația ta pentru că te concentrezi asupra necazurilor și problemelor. Răspunsul este un NU categoric, dacă procedezi exact așa cum ți-am spus mai sus.
Neputinţa de a conştientiza impactul acestor experiențe neplăcute asupra minţii și corpului conduce la durere și boală.
Prin identificarea conştientă prin scris a surselor de presiune, reduci și elimini efectul negativ potenţial.
Acest lucru se face cel mai bine în linişte şi solitudine, deci e important să găseşti un moment în fiecare zi când să lucrezi cu tine ca să te însănătoşeşti.
De asemenea e important să conștientizezi că procesul terapeutic are nevoie de timp. De aceea ai răbdare cu tine și dă dovadă de perseverență.
Toate durerile, bolile nu sunt atât de negative pe cât par la început, au un sens și într-un fel reprezintă un mijloc de a (re)stabili un echilibru, de a scoate la iveală emoțiile reprimate și a le elibera.
Tu ce părere ai despre durere și boli?
Rezonezi cu ceea ce ți-am împărtășit în acest material?
Cu drag,
PS Dacă simți că acest articol le-ar putea fi de ajutor și prietenilor tăi, te încurajez să îl distribui astfel încât să îi ajuți să conștientizeze care- i treaba cu durerile și bolile.