Despre rușine și cum să o controlezi

 

rusine

Ți-a fost vreodată rușine? Ai conștientizat vreun motiv personal pentru care îți este rușine?

Rușinea este un sentiment neplăcut de inferioritate, de lipsă de demnitate sau de scădere în ochii celorlalți. Studiile arată că suntem mult mai precauți atunci când trebuie să ne destainuim rușinea decât atunci când este vorba despre alte amintiri neplăcute. Persoanele participante la studiu au recunoscut că nu au vorbit despre rușinea resimțită în ziua când s-a întâmplat; când au făcut-o au vorbit doar cu cei apropiați sau cu prieteni având același statut și aproape niciodată cu persoana care a declanșat rușinea.

Ce anume provoacă rușinea?

Săptămâna trecută am fost surprinsă de numărul mare de cititori care au preferat să-mi scrie pe mail părerea lor despre legătura dintre bani și stările sufletești, decât să posteze comentariu pe site cum făceau de obicei. Motivul specificat de cei mai mulți este RUȘINEA. Da, rușinea de ce vor crede ceilalți, rușinea că din comentariu va fi perceput că este o persoană instabilă financiar, rușine că au ajuns la o anumită vârstă și nu știu lucruri elementare.

Sentimentul de a nu fi ca ceilalți este o sursă de rușine în multe împrejurări. Rușinea poate fi declanșată de dezvăluirea unor lipsuri în comportamentele de întrajutorare și reciprocitate, în viața profesională rușinea poate apărea legată de tema statut-competiție. Rușinea poate să aibă în spate convingeri limitative create de tine sau preluate de la ceilalți în mod conștient sau inconștient.

Cu ce te ajută rușinea? images (4)

Cu ce te ajută să te simți deodată inferior, să roșeșți, să coborî privirea și să dorești să te înghită pământul? Care poate fi utilitatea unei emoțîi care te face să te simți atât de prost?

Rușinea îi face pe ceilalți mai indulgenți și acest fenomen este vizibil în viața de zi cu zi. De exemplu pentru aceiași greșeală, copiii care se rușinează sunt pedepsiți cu mai puțină severitate decât ceilalți sau chiar iertați.

Rușinea te face mai simpatic. Persoanele care se rușinează în urma unei greșeli primesc mai mult ajutor decât ceilalți și astfel rușinea aplanează conflicte.

Rușinea te ajută să te controlezi. Imaginează-ți că oamenii nu ar cunoaște rușinea și astfel ar face tot ce doresc și când doresc, fără să le pese de ceilalți. Conștientizezi cu siguranță că totul ar fi un haos.

Rușinea are două tăișuri! Dacă îți exprimi des și în chip vizibil rușinea riști să fii perceput de ceilalți în mod negativ.

Atenție!!! Rușinea și jena se diferențiază prin faptul că jena are o intensitate emoțională mai redusă și prin absența sentimentelor de inferioritate. În timp ce rușinea este însoțită de dorința de a da bir cu fugiții, jena te face să dorești repararea gafei, uneori chiar printr-o glumă. Rușinea poate să vină la pachet cu umilința și vinovăția. Vinovăția poate conduce la comportamente mai constructive, față de sine sau de ceilalți prin încercarea de a repara suferința produsă. Dacă însă vinovăția este în exces, devine o sursă de suferințe inutile.

Cum să îți controlezi rușinea

Observi că rușinea este o emoție utilă care, încă de la primii tăi pași, îți atrage atenția asupra normelor sociale și te ajută să aplanezi ostilitatea celor pe care i-ai putea șoca prin comportamentele tale. Rușinea poate deveni paralizantăsursă de suferință, cu atât mai tenace cu cât nu o mărturisești nimănui. Unele dintre punctele tale slabe pot deveni, în contexte specifice, surse ale rușinii. De asemenea rușinea are tendința de a se auto-întreține, adică amintindu- ți rușinea resimțită, te rușinezi iar și așa mai departe.

 

Cea mai mare rușine e cea pe care n-o vede nimeni:

rușinea ta de tine însuți.

Nicolae Iorga

Din experiența ședințelor individuale, împărtășesc cu ține câțiva pași care te pot ajuta să îți controlezi rușinea.

–> Mărturisește-ți rușinea și astfel vei simți efectul benefic al verbalizării. Odată mărturisită, înseamnă că ai conștientizat-o și ești împăcat cu ea. Poți face acest lucru în terapie și terapeutul va regla butonul rușinii sau o poți face singur scriind pe o coală de hârtie ce simți , hârtie pe care apoi o rupi în bucăți mici și o arzi.

–> Transformă rușinea în jenă. Reflectă asupra motivelor proprii de rușine și vezi dacă nu este posibil să adopți o atitudine de jenă care te determină să repari gafa. Programându- te să simți jena, vei fi mai puțin rușinat și nici ceilalți nu te vor mai percepe ca pe un rușinos.

–> Conștientizează-ți convingerile limitative referitoare la rușine. Rezervă-ți timp cu ține, relaxează-te și cere subconștientului tău să scoată la suprafață și să localizeze originea sentimentelor și gândurilor tale care te determina să te rușinezi. Scrie pe o coală de hârtie tot ceea ce îți trece prin minte și după aceea schimbă acele convingeri pe care ți le-ai creat singur sau le-ai preluat.

–> Revino la locul faptei. Rușinea te împinge să fugi de oamenii în față cărora te-ai simțit rușinat sau să eviți situațiile în care ai avut impresia că nu eșți la înălțime. Acest lucru nu face altceva decât să cronicizeze starea de rușine. Întâlnește-te cu persoană față de care ai greșit și cere-i scuze sau continuă să îți dezvolți abilitățile pentru a te simți la înălțime în situațiile în care te-ai rușinat de prestația ta.

–> Evita-i pe umilitorii în serie. Unele persoane sunt adeptele umilirii celorlalți, uneori sub masca glumelor. Învață să recunoșți aceste persoane, chiar și sub masca lor de glumeți, și nu le permite să te rănească. Reamintește-ți că nimeni nu te poate face să te simți inferior fără permisiunea ta.

Sunt pași simpli și totodată necesită timp să îi poți urma. Dacă ai conștientizat că sunt destule situații în care simți că te invadează rușinea, nu mai sta pe gânduri. Începe să aplici chiar acum ce ți-am sugerat și în scurt timp o să observi că devii o persoană hotărâtă care are încredere în ceea ce întreprinde.

Inspirație și succes,

Marcela

 

Dacă acest articol aduce un plus de valoare în viața ta, scrie la comentarii părerea ta referitoare la rușine sau experiențele tale cu această emoție. Distribuie și prietenilor tăi acest articol, poate vreunul dintre ei caută soluții în acest sens.

17 comentarii la „Despre rușine și cum să o controlezi”

  1. Este prima data cand scriu prima un comentariu la articolul meu si o fac ca sa observi ce frumos lucreaza Universul. Cand am publicat articolul mi-a scapat o greseala de scriere si anume : „Imagineaza-ti ca iamenii nu ar cunoaste rusinea si astfel ar face tot ce doresc si cand doresc, fara sa le pese de ceilalti.”. La cateva minute dupa trimiterea newsletterului, am primit un mail foarte dragut de la Bogdan:

    Buna Marcela,

    tocmai citeam articolul si am gasit o chestie care ar putea fi corectata. (am trimis emailul asta cu o singura rugaminte: sa nu te rusinezi :))) ) Aici este partea de articol….

    Rad in continuu de cand l-am primit si am constientizat ca acesta a fost un test daca mi-am vindecat ranile provocate de rusine in timp. Multumesc, Bogdan. 🙂

    Răspunde
  2. Inca din copilarie am avut sentimentele de rusine si jena,de neincredere,insa nu in toate actiunile mele,constientizam lucrul acesta si incercam sa ma indepartez,sa ma retrag cand nu imi placea acea situatie.Am avut la un moment dat o colega care avea o mare placere sa umileasca prin ironii pe toti din jur.Nu a beam putere sa o tratez la fel si ma retrageam din discutii,o lasam pe ea sa se simta valoroasa.Anii trec si ne mai schimnam,totusi mai ramanem cu mici frustrari datorita celor intamplate

    Răspunde
    • Iulia, din ceea ce ai scris deduc ca te duci prea mult in exterior si te identifici cu emotiile persoanei care greseste si se rusineaza. E important sa te centrezi pe tine, pe sufletul tau ca sa traiesti experientele tale de viata nu pe ale celorlalti. 🙂

      Răspunde
  3. Am trecut prin momente in care mi-a fost rusine, prin momente jenante, penibile, le-am depasit, acum incerc sa nu fac o tragedie cand se intampla sa gresesc. La mine rusinea nu a aparut din competitie pentru ca nu m-a interesat competia cu altcineva. Cand am gresit probabil ca am facut tot ce puteam la momentul respectiv.
    In legatura cu ce spune dl. Manole Cozan despre bani. Da, este mai bine cu bani decat fara bani, dar daca nu ii ai nu inseamna ca esti inferior din cauza asta. Ce suntem noi nu este definit de bani, de lucruri. Am fost in situatia de a avea bani si in situatia de a nu avea. Nu m-am simtit superioara ca aveam bani, nu ma simt inferioara acum ca nu am. Cu bani sau fara bani sunt aceeasi pesoana. Doar ca era mai comod, mai usor, mai frumos cu bani. Acum incerc sa vad ce am gresit si sa corectez. Nu trebuie sa ne fie rusine din greseli invatam.

    Răspunde
  4. Un subiect destul de greu „RUSINEA”! Am trait de multe ori aceasta stare, {uneori poate mult exagerata de mine}si sincer vorbind , rusinea e ingrozitoare!!!Cu trecerea timpului am invatat ca unele situatii trebuiesc luate ca atare ,sa nu ma rusinez de ele , mai ales ca nu sunt singura persoana careia i s-a putut intampla un anumit lucru. Important este sa invatam din greseli[daca ne dam seama],sa trecem mai departe cu convingerea ca maine va fi mai bine.

    Răspunde
  5. Am trecut prin situatii in care mi-a fost rusine de modul in care am procedat, insa m-am intors si mi-am cerut scuze, dupa care m-am simtit usurata. Una din lectiile de viata invatate de la mama mea au fost „lasa-ti loc de buna ziua”. Explicatia mamei a fost simpla: daca nu te porti cuviincios viata te va aduce din nou in fata persoanei fata de care nu ai avut o purtare buna si nu te vei simti confortabil. Am ajuns chiar sa zambesc de multe ori gandindu-ma ce bine mi-am gfacut avand atitudinea de respect fata de acea lectie. Ii multumesc mamei ca, in simplitatea ei, m-a invata o lectie importanta.

    Răspunde
  6. Frumos articol,eu am o problema ce ma seaca de energie ma simt proasta cand vorbesc stangace si taranca cand ma comport de ex daca cineva ma priveste in public sau cand fac ceva ma simt penibil ma gandesc ca sigur am facut ceva gresit de am atras atentia si ca sunt dispretuita si mereu mi se pare ca toti se uita ciudat la mine,nu inteleg de ce nu scap de gandirea asta,pt ca pe langa starea de penibil sunt incordata si incept sa tremur daca rad buzele imi tremura,ma dor si muschii de cat de incordata sunt,si imi este imposibil sa fac ceva de rusine sa nu par handicapata!Exista vreo speranta m-as ruga la Dumnezeu barem sa ma accept asa sa am pace interioara!Va doresc liniste tuturor

    Răspunde

Lasă un comentariu