Cum te poate sabota partea protectoare din tine

Pentru a înțelege mai bine ce s-a întâmplat în sufletul Elisei din articolul anterior, Vindecarea începe din interior, o să îți povestesc despre cum se formează și cum te poate sabota partea protectoare din tine.

Așa cum ai aflat, părințîi Elisei au decedat când era destul de mică, mama la 2 ani și tata la 11 ani. Ca și adult, crezând că „toți cei pe care ii iubește, o părăsesc”, își sabota toate relațiile.

anxietate-copii

Când un părinte dispare brusc fără să își ia rămas bun sau moare brusc, copilul pierde conexiunea fără să înțeleagă acest lucru. Separarea definitivă, anxietatea și frica rămân în mintea copilului și va dezvolta un mecanism de apărare pentru a evita o nouă durere similară. Astfel de copii devin foarte independenți, renuntă la relații atunci când apar conflicte și trec repede la crearea unor noi conexiuni. O altă formă de protecție este să adune cât mai mulți oameni în jurul lor prin dărnicie. Ei oferă pentru ca oamenii să le fie alături. E posibil să aibă mai mulți parteneri pentru că nu au încredere în nimeni sau pentru că nu cred că cineva i-ar iubi îndeajuns pentru a rămâne cu ei.

Ceea ce experimentăm, de fapt, este povestea construită de noi în jurul unei situații dificile și posibila frică provocată de aceasta. Povestea noastră este ca o lentilă psihologică care ne distorsionează percepția realității.

Dacă în copilărie nu suntem ajutați să ne înțelegem emoțiile, creierul își creează diverse strategii de adaptare și mecanisme de apărare. Într-o familie în care un părinte dispare sau moare, este posibil ca acel copil să nu înțeleagă pierderea trăită. Chiar dacă nu o înțelege, copilul simte pierderea și crește dezvoltând o strategie de a renunța prea repede la relații sau poate construi o protecție întrând rapid intr-o altă relație când se confruntă cu situații de pierdere asemănătoare, pentru a nu simți nici o durere. Astfel își dezvoltă o parte protectoare  care-l împiedică să simtă din nou durerea ca reacție a suprimării amintirilor dureroase ce implică pierderea.

images-3

Când acești copii vor să experimenteze iubirea și se apropie de cineva, corpul lor își amintește durerea cauzată de pierdere și partea protectoare întră în funcțiune. Această parte protectoare nu le va permite să iubească sau să dezvolte o relație cu un partener, protejându-i de o altă experiență dureroasă. Această strategie adoptată de ei nu se află în mintea conștientă ci în subconștient. Ceea ce înseamnă că acești copii pot rămâne singuri și la vârstă adultă. Dacă la momentul potrivit, copilul este ajutat adecvat pentru a înțelege ce s-a întâmplat cu părintele dispărut sau decedat de către cineva care îl încurajează să își exprime sentimentele și anxietatea, atunci el începe să-și înțeleagă emoțiile. Când un copil își înțelege emoțiile, se simte în siguranță știind că sentimentele lui sunt firești și dizolvă durerea. Dacă copilul nu își înțelege emoțiile, durerea este ascunsă în sufletul lui și își dezvoltă și o frică de a o dizolva.

Sentimentele dureroase sunt blocate în cutia memoriei ascunse a conștiinței noastre. S-ar putea ivi situația în care să fie nevoie să o deschidem din nou pentru a o ajuta să se golească. Dacă nu avem curajul să facem acest lucru, câteodată viața ne va oferi un șoc pentru a deschide cutia. Când se întâmplă acest lucru, mulți oameni vor fugi de durere și, pur și simplu, vor găși altă cutie în care să stocheze amintirile dureroase. Variantele de cutie nouă cuprind noi relații, carieră sau schimbarea locuinței; acestea sunt înlocuiri care inhibă din nou durerea. Astfel, aceste reacții se învârt într-un cerc vicios și este nevoie de o transformare extraordinară pentru a vedea ce se întâmplă cu noi în fiecare moment.

Pentru vindecare, este necesar ca „durerea” să fie scoasă la suprafață cu compasiune. Compasiunea ne ajută să nu mai fugim și să începem să dăm drumul sentimentelor neexprimate și blocate. Până nu îmbrățișezi suferința din trecut, ea nu va trece. Poate nici nu realizezi cât de blocată  poți fi în închisoarea ta invizibilă, fiind prizoniera părții protectoare.

Pentru vindecare, poți călători pe linia timpului să vezi copilul rănit și să permiți retrăirea experienței care te-a afectat, ca apoi să începi să o înțelegi. În acest sens îți sugerez să urmezi pașii de mai jos:

*rezervă-ți timp cu tine și mergi într-un loc unde să nu fii deranjată pe durata exercițiului

*închide ochii, gândește-te la o situație dureroasă din trecut și amintește-ți ce s-a întâmplat

*amintește-ți cu cât timp în urmă s-a petrecut această situație și ce vârstă aveai

*amintește-ți cât mai multe lucruri despre fiecare persoană implicată

*fă o pauză și reflectează profund asupra efectelor pe care experiența le-a avut asupra ta, fără să le judeci sau să fugi de ele

*observă-ți corpul pentru a simți orice durere ,din orice parte a corpului ,care păstrează amintirea acestui trecut

*observă temerile pe care le-ai păstrat și ce concluzii ai tras în ceea ce te privește, ca urmare a acestei situații (ai crezut că ceva este în neregulă cu tine, ai crezut că nu meriți să fii iubită, etc)

*conștientizează ce impact au  presupunerile tale asupra vieții de astăzi

Practică acest exercițiu cu iubire și compasiune și vei conștientiza când ți-ai dezvoltat partea protectoare care te sabotează și cum te-a afectat. Apoi, practică iertarea așa cum am scris în articolul Iubirea și iertarea te ajută să-ți vindeci sufletul de AICI și meditația Dragoste copilului interior de AICI.

Transformarea apare atunci când accepți ceea ce ți s-a întâmplat în trecut. Permite-ți să evoluezi observând cum ți-ai creat partea protectoare din tine și eliberează-te de limitările pe care ți le-a pus.

 

Cu drag,

Marcela

 

M-aș bucura să îmi scrii la comentarii dacă articolul te-a ajutat să înțelegi anumite situații din viața ta.  Dacă simți că informația i-ar putea ajuta și pe prietenii tăi, distribuie articolul și lor.

 

Articolul anterior
Articolul următor
Opt In Image

Ți-a plăcut acest articol? Dacă da, alătură-te abonaților care primesc săptămânal sugestii și articole despre cum să fie în armonie cu sufletul lor. În plus vei primi un ghid despre cum DEBLOCHEZI fluxul energetic al banilor și te bucuri de abundență financiară.

IMPORTANT! Te asigur că îți protejez datele personale și nu îți trimit SPAM. Consultă politica de confidențialitate privind colectarea și folosirea datelor AICI.

Citeste articole asemanatoare

Comentarii Facebook

6 comentarii la „Cum te poate sabota partea protectoare din tine

  1. Buna ziua, farà sa fi cunoscut toate aceste practicii de detasare, tarziu Am reusit sa ma eliberez de trecut, sa iert si sa-mi accept trecutul farà a ma mai afecta durerea simtita atunci.Imi ESTE mult mai bine acum, Dar mai Am de lucrat inca mult cu mine pentru o vindecare totala.Sper ca voi reusi, mai ales ca acum am un ajutor in dumneavoastra.Multumesc si Numai bine, va doresc.

  2. A venit pe rezonanta acest acest articol, eu fiind in aceeasi situatie, mi-am pierdut parintii de mica, si am exact comportamentul descris de tine in articol.
    Se pare ca Divinitatea ne trimite iubire si ne arata ce trebuie sa facem ca sa fim in armonie cu sufletul nostru clipa de clipa,
    Multumim Marcela

  3. Citind acest material mi-am amintit un sentiment asemanator din copilaria mea. La varsta de 3ani si jumatate tatal meu a decedat,pe timp ce cresteam simteam lipsa mai profund. In micul meu sufletel,era un gol,pe care incercam sa-l completez cu dragostea unchilor -fratii mamei. Imi aduc aminte,la scoala colegele povesteau despre tatal lor si eu,cand mergeam acasa ,ma ascundeam de mama si plangeam. Era felul de descarcare al frustarilor pe care le,acumulasem. Am devenit un copil mai retras, mai putin comunicativa si mai neincrezatoare in persoanele straine. Se instalase in subconstientul meu protectia pt.evitarea unei alte dureri. Cand am devenit adolescenta,cu mare greutate,mi-am facut un prieten,tot timpul am preferat prietenii cu ceva ani mai multi decat mine.Era nevoia de protectie paterna,instalata in subconstient.Deblocarea de convingerile limitative din aceea vreme,s-a produs,cand am intalnit pe sotul meu cu 8ani mai mare, cu multa rabdare si dragoste fata de copilul ce eram la aceea varsta.In persoana lui,am materializat toate sentimentele si m-am vindecat.Multumesc Divinatati,pt.faptul ca l-a adus in viata mea.Acum sunt o persoana f.comunicativa,joviala,imi exprim sentimentele fara retineri,pt.persoanele dragi,am curajul sa spun nu,cand este cazul.Intr-o perioada dificila din viata mea,la disparitia sotului,am apelat cu multa incredere la meditatiile individuale,la Dna-MARCELA MANTZ.Multumesc pe aceasta cale MARCELA-INGERUL meu PAZITOR,cum iti spun eu.Acum sunt o persoana,sicera si loiala mie,imi hotarasc singura drumul vietii si ma bucur pt.fiecare zi,din viata mea.Multumesc Divinitati si persoanelor din viata mea,care ma sustin si nu in ultimul rand,
    MULTUMESC TIE CITITORULE,pt.rabdarea de care ai dat dovada sa fii alaturi de mine la povestea vieti mele. Va doresc o zi minunata ,plina de armonie si multa dragoste !

    • Maria, multumesc ca ai impartasit aici povestea ta. Felicitari pentru dedicarea si perseverenta cu care ai lucrat sa devii cea mai buna varianta a ta. Multumesc pentru gandurile si cuvintele frumoase. 🙂

Lasă un comentariu

Distribuie si prietenilor tai
Facebook
Google+
Linkedin
Twitter